Bughea de Sus este o comună şi o localitate în nordul județului Argeş, Muntenia, România, la o distanță de circa 5 km de municipiul Câmpulung Muscel. Comuna este situată la o altitudine de 600 m, cu un climat subalpin de crutare, la poalele munților Făgăraș, care formau hotarul despărțitor cu Transilvania, pe calea de acces spre Orașul Stalin, cale cunoscută încă din timpul năvălirii popoarelor migratoare .

A fost desprinsă din comuna Albeştii de Muscel în anul 2004, fiind cunoscută şi ca staţiune balneoclimaterică (Băile Măgura). Dispune de hotel şi bază de tratament pentru diferite afecţiuni reumatice şi gastro-intestinale.

Zona este superbă, aflată la poalele munţilor Iezer din masivul Făgăraş. Comuna Bughea de Sus este situată în partea de nord a județului Argeș, la o distanță de 57 km de municipiul Pitești și la o distanță de 5 km de orașul Câmpulung, mai precis pe DJ 735.

Comuna se întinde pe o suprafață de 3316 ha, având ca vecini :

  • Nord – est comuna Albeștii de Muscel și Lerești;
  • Est – orașul Câmpulung;
  • Vest – comuna Albeștii de Muscel;
  • Sud – comuna Bughea de Jos.

Scurt istoric

Localitatea Bughea de Sus este atestată documentar la 5 Martie 1549, printr-un act dat de MIRCEA CIOBANUL, prin care întărește lui BADEA COMIS și fratelui său VLAICU paharnic, o proprietate în satul Bughea de Sus.

Până în anul 1926, localitatea Bughea de Sus a fost Mahalaua Câmpulungului, an în care Bughea a devenit comună. În anul 1928, comuna Bughea s-a divizat în cele doua comune: BUGHEA DE SUS și BUGHEA DE JOS.

În anul 1968, prin noua organizare administrativ teritorială, comunele BUGHEA DE SUS și ALBEȘTII DE MUSCEL au fost unite, având ca sediu de reședință satul Bughea de Sus și denumirea de comuna Albeștii de Muscel.

Prin efectul legii 84/2004, se reînființează comuna BUGHEA DE SUS, prin desprinderea din comuna Albeștii de Muscel.

Până în anul 1918, județul Argeș a fost județ de graniță. Administrația locală avea datoria să se îngrijească și de paza graniței. Județele de munte erau împărțite în subdiviziuni administrative denumite în zona de munte plaiuri , iar în zona de șes – plași. Plaiurile erau conduse de vătafi de plai, iar plașile erau conduse de zapcii.

În județul Muscel erau zece poteci pe care se putea trece și veni din Transilvania: a zecea era pe la satul Albești, prin muntele Voievoda și Paltinei, ajungea în muntele Bold, proprietatea aceluiași sat, iar de acolo, spre vest, se întâlnea cu o altă potecă ce trecea prin moșia Brătieni, a mănăstirei Vieros și urca spre nord prin muntele Voivoda al moșnenilor câmpulungeni și unite în plaiul muntelui Portăreasa, ducea spre nord, prin munții Portăreasa, Iezerul Mic, Iezerul Mare în Transilvania.

Geografie

Comuna BUGHEA DE SUS este amplasată în lunca și pe traseele râului Bughea, tăiat de la est la vest, în centru, de pârâul Valea Siliștii, care se varsă în pârâul Bughea.

Comuna este situată la o altitudine de 600 m, cu un climat subalpin de crutare, la poalele munților Făgăraș, care formau hotarul despărțitor cu Transilvania, pe calea de acces spre Orașul Stalin, cale cunoscută încă din timpul năvălirii popoarelor migratoare.

Tot pe aici se făceau schimburile de marfă, comerciale, între cetatea Câmpulungului, primul scaun domnesc și cetatea Brașovului.

Erau păzite granițele și aveau sarcini de mare răspundere, să nu treacă hoți și oameni răi din Transilvania, sau negustori de dincolo, dincoace, sau de dincoace, dincolo de Carpați fără să plătească vamă.

Comuna BUGHEA DE SUS se află localizată la 24^, 57’ longitudine Estică și 45^, 17’ latitudine Nordică, având un climat subalpin, caracterizat prin variațiuni mici de temperatură de la zi la noapte, insolație slabă și fără curenți, datorită munților și dealurilor împădurite.

Clima

Clima este temperată, influenţată de formele de relief colinare, montane, cu temperaturi mai scăzute decât media naţională, corespunzătoare anotimpurilor respective cu  temperaturi moderate cu o medie anuală de 8-10° Celsius şi fără vânturi puternice. Cele mai înalte temperaturi se înregistrează în lunile iunie – august, iar cele mai scăzute în lunile ianuarie – februarie.

Regimul precipitaţiilor în acest sector este cel caracteristic zonei de deal, cu valori medii anuale de 500 – 600 mm. Cele mai multe ploi cad în lunile aprilie – mai, iar cele mai scăzute  precipitaţii sunt în lunile iulie – august – septembrie şi februarie.

Vânturile sunt determinate de dezvoltarea diferitelor sisteme barice care traversează regiunea şi de activitatea centrilor de acţiune principali (azoric, mediteranean). Frecvenţa cea mai mare o are vântul dinspre nord – vest, poziţia dealurilor înalte din jur producând devieri ale curenţilor de aer care sunt canalizate către văile râurilor Bratia, Brătioara cât şi a Râului Târgului.

Resurse hidrografice

Bazinul hidrografic al râurilor Bratia, Brătioara şi Valea Siliştii, face parte din bazinul Argeşului şi curge pe o lungime de 40 km. Comuna Bughea de Sus este amplasată în luncă și pe traseele râului Bughea, taiat de la est la vest, în centru, de pârâul Valea Siliștii, care se varsă în pârâul Bughea.

Apa Bughii izvorăște din văile Zănoaga, Dragoșul , Valea Ursului și Strâmba, de la poalele Boldului, care împreună cu muntele Portareasa, de unde izvorăște Bratia, fac parte din masivul Ezerului în caldarea căruia se găsește renumitul lac glacial cu același nume.

Resurse ale solului

Solurile se încadrează în categoria solurilor montane brune şi brune acide. Pe aceste soluri se dezvoltă atât pădurile de făget şi amestec cu conifere, păşunile şi fâneţele, cât şi culturi agricole restrânse. Substraturile sunt reprezentate de formaţiuni calcaroase şi cristaline. Nisipurile, pietrişurile, bolovănişurile şi piatra din albia râurilor Bratia şi Brătioara sunt folosite în construcţii. În ultimele cercetări s-a descoperit un filon mare de “granit roşu” în punctul “Aldea” care urmează a fi valorificat.

Arhitectura postbelică relevă utilizarea cu precădere a pietrei în edificarea caselor şi tendinţa de ornamentare, reflex asupra ocupaţiei locale, exploatarea carierei de calcar numulitic, sculptura din piatră reprezentând arta tradiţională care a impus localitatea ca un centru de referinţă în spaţiul naţional.

Comuna Bughea de Sus şi-a păstrat din activităţile tradiţionale, precum sculptura, cioplitoria în piatră, exploatarea şi prelucrarea lemnului şi creşterea animalelor de care se leagă datina Focului lui Sumedru, când oamenii se adună în jurul unui foc şi oferă diverse produse. În trecut, acesta era momentul când păstorii se reîntorceau din munte şi tradiţia era ca aceştia să fie astfel păziţi de eventuale primejdii.

Vegetatia si fauna

Pajiştile şi fâneţele au luat locul pădurilor. Covorul pajiştilor este format din numeroase specii, reprezentative fiind păiuşul, trifoiul alb, garofiţa, rogozul etc. În păduri şi poieni cresc: ciuperca de câmp, mânătărci, bureţi lăptoşi, nane, ghebe, bureţi de fag şi vineciori.

Dealurile din jurul comunei, ca : Măgura , Coasta Înaltă și Gresia, sunt acoperite de mantia pădurilor de brad, stejar, mesteacăn, fag și plop, iar pe coastele munților, la circa 7-8 km depărtare de comună, încep masivele păduroase de brad, care urcă până în golurile alpine unde numai jepii (un soi de brad pitic), se pot încumeta să lupte împotriva vitregiilor vremii și a vânturilor năpraznice.

Cadrul natural este deosebit de favorabil pentru o faună bogată şi diversificată care populează pădurile, fâneţele, păşunile, apele învolburate. În apele repezi trăiesc: păstrăvul, zglăvocul, lipanul, care reprezintă o adevărată tentaţie pentru pescari.

Posibilităţile de practicare a vânatului, dar mai ales a pescuitului constituie o premisă favorabilă în aplicarea turismului de sejur, o invitaţie pentru recreere şi sport.

Fauna este bogată şi variată în concordanţă cu condiţiile oferite de cadrul natural. Printre speciile de animale pe care le întâlnim în această zona, menţionăm: vulpea, lupul, râsul, jderul, dihorul, pisica sălbatică, nevăstuica, bursucul, căprioara, mistreţul, etc.

Dintre păsări enumerăm: mierla, vrabia, piţigoiul, toiul, gaiţa, cinteza, coţofana, ciocănitoarea, cioara, corbul, cucul, pupăza, graurul, rândunica, sticletele, potârnichea, etc.

De asemenea, pe raza comunei Bughea de Sus se pot întâlni şi diverse specii de păsări răpitoare, cum ar fi: uliul găinilor, eretele, şoimul rândunelelor, buha, cucuveaua, huhurezul.

Fauna se încadrează în zona fagului şi foioaselor în amestec cu coniferele. Urmare a populării, zona a fost continuu despădurită, prelucrarea lemnului fiind una din activităţile populaţiei din zonă.